Desi teoretic mai sunt doar doua luni pentru construirea caselor, stramutarea comunei Rast, afectata de inundatiile din aprilie, ramâne la stadiul de idee. Localnicii au toate sansele sa ierneze in modulele guvernului, a caror montare se apropie de sfârsit.
Sâmbata, presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, prefectul Nicolae Giugea si primarul Iulian Silisteanu s-au intâlnit la Rast, pentru a mai discuta o data modalitatea prin care cele 256 ha de teren necesare reconstructiei comunei vor trece in proprietatea consiliului local. Desi saptamâna trecuta lucrurile pareau rezolvate, in realitate sunt departe de a se limpezi. Incapacitatea de a solutiona rapid si eficient problema proprietatii pamântului, care in prezent apartine celor 300 de locuitori ai vechiului Rast, multi dintre ei având casele ruinate complet, da masura eficientei managementului asigurat de inaltii functionari ai statului din teritoriu.
Noul Rast a ramas in cel vechi
Noul Rast este doar pe hârtie. Cei aproximativ 4.000 de locuitori ai comunei traiesc in continuare printre ruine si in casele care mustesc de apa.
La 6 km de locul ce parea ca va ramâne o vesnicie sub ape se insira modulele guvernului, a caror montare se apropie de sfârsit. Fiecare proprietar de casa din Vechiul Rast are acum masurat terenul in Noul Rast, pe care i se va construi sau isi va construi casa.
Din cele aproximativ 400 de module instalate, doar zece sunt ocupate de câteva familii care au incercat sa-si incropeasca o mica gospodarie, adica sa-si priponeasca mai aproape de usa modulului calul si sa-si acopere cu folie cele câteva banicioare de grâu cu taciune. „Pentru ca pe tot câmpul asta nu e pic de umbra, ziua murim de cald in module, iar noaptea trebuie sa ne culcam devreme pentru ca nu avem curent, iar lampile cu gaz abia daca pâlpâie. Primim pentru o luna doar patru conserve si doua pateuri si de la primarie ne-a spus sa ne descurcam cum putem. Când a fost ploaia aia cu vijelie, tineam de betele cortului sa nu ni-l ia vântul si tot ce abia spalasem de noroaie si uscasem s-a dus dracu’ la loc“, se plânge o femeie, de poalele careia atârna doi copii tuciurii.
Practic, satul a ramas printre darâmaturi, iar cei carora nu li s-a prabusit casa continua sa-si vada de treburile zilnice, nepunând prea mare pret pe promisiunile oficialilor de ale caror vizite de lucru s-au cam saturat.
Nimic nou sub soare
Prefectul Nicolae Giugea, cel care saptamâna trecuta declarase ca situatia juridica a pamântului pe care se va reconstrui Rastul este rezolvata, s-a impotmolit in prevederile legale care i-au rasturnat teoriile despre simplitatea situatiilor complicate.
Nici el si nici presedintele consiliului judetean, Ion Prioteasa, nu au putut da o data sigura la care notarul ales sau numit va intocmi actele de vânzare-cumparare a pamântului care este deja parcelat. „Vor fi trei metode de achizitie a pamântului: vânzarea-cumpararea, schimb de teren si expropriere. Desi sunt multi cei care doresc sa vânda terenul situat pe viitoarea vatra a comunei legal nu pot sa o faca pentru ca ori se gasesc in situatia de a stapâni impreuna cu mai multe rude bucatile de pamânt, ori nu au succesiuni facute si nici iesiri din indiviziune“, a spus prefectul Giugea.
Situatia descrisa este adevarata, numai ca tot la fel de adevarat este faptul ca si in urma cu trei luni lucrurile tot la fel erau. Nimeni nu a miscat un deget pentru rezolvare, desi functionarii prefecturii pe care statul ii plateste in fiecare luna ar fi trebuit sa stie ca nici macar statul nu poate construi pe un teren aflat in proprietatea privata a localnicilor.
Expropriere pentru utilitate publica
Presedintele consiliului judetean, Ion Prioteasa, va convoca azi sedinta extraordinara a consiliului judetean si va aproba pentru Rast alocarea a 7,5 miliarde de lei, dintre care cinci miliarde vor fi folosite pentru achizitionarea terenului. „Luni (azi -n.r.), in sedinta consiliului vom aloca banii pentru achizitionarea terenurilor si pentru plata notarilor. De aici incolo, autoritatile locale trebuie sa se implice pentru rezolvarea situatiei. De la 1 august, cei de la Electrica vor intra la lucru pentru ca ei trag reteaua electrica din Vechiul Rast, iar autorizatia pe drumurile judetene o dam noi, de la consiliu. Tot luni vom aproba studiul de fezabilitate pentru infrastructura, se lucreaza deja la proiect, iar pe 10 august putem sa ne apucam de drumuri daca situatia juridica a terenurilor este rezolvata“, a spus Ion Prioteasa.
Daca nici juristii prefecturii si nici cei ai consiliul judetean nu au gasit formula legala de rezolvare a acestei situatii, cele doua institutii ar fi trebuit sa consulte un avocat, care le-ar fi spus ca exista lege care reglementeaza exproprierea pentru utilitate publica cu o justa despagubire. Metoda i-ar scuti pe toti si de nervi, si de un morman de hârtii, a caror intocmire va dura saptamâni in sir.
Insa toata lumea se vaita doar la gândul ca drobul de sare ar putea cadea de pe polita, iar copilul din postava, care acum este Noul Rast, ar putea fi ilegal!
Romii se considera „descremenati“
Toti oficialii doljeni stiu ca reconstructia Noului Rast va trebui inceputa cu clarificarea situatiei juridice a vetrei satului, dar nimeni nu face un pas spre rezolvarea ei.
In tot acest timp pierdut in analize sterile si in lipsa unei decizii ferme, localnicii se cearta ca la usa cortului pe locurile repartizate. Romii care au avut case pe strada Pescariei din Vechiul Rast reclama faptul ca li s-a repartizat teren mai aproape de Seaca de Câmp decât de Rastul Vechi si cer schimbarea amplasamentului intr-o zona mai aproape de soseaua care duce la Bailesti. Ei isi motiveaza cererea prin faptul ca au fost discriminati. „Rumânii care au fost prieteni cu primarul sau rude si au avut case pe strada cu noi au primit teren la sosea si noi la 3 km de singura fântâna cu apa. Este descremenare!“, striga Irina Duduianu, dispusa sa dea piept cu tot guvernul pentru dreptul care crede ca este al ei. Daca guvernul va reusi sau nu sa faca anul acesta cele 500 de case promise ramâne de vazut. Problema prioritara a primarului nu sunt aceste case, ci celelalte 600 de case pentru care are materiale de constructie, dar pentru care nu a gasit bani de manopera. Desi ministrul Borbely a promis, cu ocazia singurei vizite la Rast, ca va aloca 60 de milioane de lei pentru fiecare casa reconstruita de proprietari, pâna acum nici un leu nu s-a miscat din vistieria statului pentru ca banii ministrului au fost promisi pe buza santului, unde a si ramas promisiunea.
